Anger Management #2: Serviciile de printing
Scris de Alex CristacheCu greu reusesc sa imi aduc aminte un material trimis catre tipar, offset sau digital, unde sa nu fi avut vreodata probleme. Am senzatia ca furnizorii de servicii de printing fie sunt complet dezinteresati de proiectele ce le sunt incredintate, fie angajatii sunt extrem de prost pregatiti.
Oricat de bine ai pregati materialele, trebuie sa te astepti mereu la ceva ce fie nu pot face, fie nu inteleg, fie nu au tehnologia/materia prima pentru a executa. In perioada in care eram angajatul Twenty Advertising, imi aduc aminte ca am schimbat design-ul cartilor de vizita de 3 ori. Neimportant faptul ca de fiecare data s-a folosit acelasi cod CMYK. Daca Gheorghe estimeaza ca 70% da mai bine decat 75%, atunci asa il face. Evident ca ochiul tau vede diferenta, dar el se jura ca asa iese la tipar, ca nu mereu se pupa culorile si tot asa.
Elementele ce definesc brand-urile au importanta ZERO in ochii multora. Nu mai vorbesc despre faptul ca la acelasi furnizor (acum falimentar am senzatia), cu acelasi design, dar la distanta de cateva saptamani, culorile tot ieseau diferit. Rebranding in toata regula.
O alta problema pe care o am cu ei este lipsa totala de initiativa. Recent, o tipografie a primit macheta unui pliant ce urma a fi impaturit in 4. Desi au constatat ca in fisier toate segmentele erau egale ca dimensiuni, desi cele doua din exterior urmau a fi pliate inauntru (iar spatiu de taiere era adaugat suficient), au ales sa le taie la dimensiuni egale, stiind clar ca nu se vor plia OK. Pai bine mai expertilor, daca ati constatat ca asta putea fi o problema si aveati de unde sa mai taiati 2 mm, de ce n-ati facut-o? Ah.. nu e treaba voastra. Treaba voastra este doar sa livrati un material inutil/urat clientului.
Imi aduc aminte de o amica ce lucra foarte des cu tipografiile. Cand faceau cate un fuck-up, ii lasa sa o sune cate o zi, si in final, le raspundea si le cerea un stoc nou, fara probleme, altfel se pot duce dracului ca banii nu-i primesc. Si cum discutam de sume mari, furnizorii nostri faceau sluj.
Daca vrei sa scoti 1000 de carti de vizita, ia-ti adio. Esti un nimic. Calitatea si atentia o primesti de la 50.000 de Euro in sus. Jenant.
May 26th, 2009 la 11:13 pm
Oh, da, cat de bine te inteleg. Vechiul meu angajator avea o manie cu niste amici de-ai lui din Timisoara; doar ei ne faceau cartile de vizita, imprimatele, etc. Dar de fiecare data verdele din sigla avea alta nuanta, mama lui de verde.
Zilele trecute cautam sa fac niste etichete autoadezive si mi s-a spus ca sub 10.000 nici nu se complica. Eu vroiam doar jumatate, care mi-ar ajunge cam juma de an.
May 26th, 2009 la 11:46 pm
cata dreptate ai… m-am confruntat si eu cu diferente mari de culori, taiere si finisare grosolana si tot tu te simti ciudat cand incerci sa le explici ce e evident neinregula…
May 28th, 2009 la 11:04 pm
Pe vremea cand lucram in tipografie trebuia sa ma interesez cine e pe tura la tipar in ziua/noaptea aia, dar oricum nu era suficient. Daca omu consumase ceva si dilua cyan-ul prea mult…
Ma rog, pe mine ma interesa ca tot eu faceam si layout, nu stiu ce se intampla cu lucrarile care trebuiau doar tiparite.
Nu are rost sa mai discutam ca ce scotea tipografia nu avea nici o legatura cu codurile de culoare. Atunci am scris un script in Corel sa-mi genereze o carte de coduri. Un patrat cu culoare si codurile corespunzatoare. Nu stiu daca au tiparit minunea aia care avea multe pagini ca am plecat de acolo si aceea a fost prima si unica experienta de lucru intr-o tipografie.
Oricum asta poate sa explice de ce unele tipografii umbla la culori. Stiu ca noi umblam in incercarea de a reproduce ceva cat mai apropiat de sample-ul clientului, cand exista asaceva.
Asta se intampla acum 12 ani
May 28th, 2009 la 11:14 pm
Cand vorbeam de culori diferite sau schimbate nu ma refeream la cele 2-3-4 bunuri de tipar pe nuante diferite din care clientul sa-si aleaga ceva cat mai apropiat (si astea le primesti rar), si pur si simplu la explicatia nesimtita ca altfel nu se poate si ca asa iese, dupa care incep argumentele: ca hartia e nu stiu cum, ca designer-ul a facut nu stiu ce. Niciodata nu e vina lor, ei niciodata nu sunt incapabili.