Ok, e criza. Asta e stabilit de mult si repetat de atat de multe ori incat mai am putin si o iau razna. Ce inseamna criza? Mai putini bani de investit, ceea ce se traduce prin proiecte mai putine sau mai ieftine in agentii.

Costurile lunare ale agentiilor raman in continuare la nivelul de dinainte de criza (sau cresc odata cu cresterea costurilor serviciilor contractate), indiferent de situatia economica actuala. In conditiile in care banii incasati sunt din ce in ce mai putini, solutia tipic romaneasca (am exersat-o bine din ’89 incoace) este disponibilizarea angajatilor.

Surpriza vine de la modul incredibil in care se fac disponibilizari in anumite cazuri. Nu voi da nume de agentii sau persoane, insa explicatia in sine este halucinanta.

Cazurile (pentru ca sunt mai multe) sunt cat de cat asemanatoare iar premisele sunt:

• Grupul A: Unul, doi sau trei dintre angajatii agentiei sunt de prima mana, iar salariile lor sunt de masura experientei;
• Grupul B: Alaturi de ei, exista o echipa de oameni cu mai putina experienta sau chiar mai putin talent, si ale caror salarii sunt evident mai mici;
• De unde incep disponibilizarile?

Raspuns: Din grupul A.

Explicatia: “Ne pare rau, stim ca esti bun, dar la momentul actual nu iti mai putem intretine salariul. X si Y (ambii din grupul B) castiga impreuna cat tine.”

Maestrul Z isi ia talpasita, neintelegand cum patronajul a ajuns la concluzia ca el este cel care duce firma de rapa si ca disponibilizarea lui va solutiona problemele financiare.

Logica din spatele deciziei tine de matematica de clasa a 2-a: Cu banii cu care intretineam un om, putem intretine 2.
Spre sfarsitul gimnaziului insa, si in anii de liceu se invata si alte functii, se introduc in ecuatie mai multe necunoscute, ce daca ar fi luate in calcul ar putea duce la o decizie normala:

X si Y din grupul B produc impreuna la fel de mult ca maestrul Z din grupul A, dar cu mai putina atentie la detalii si poate cu mai putin bun gust. Concedierea lui Z nu inseamna numai o reducere a costurilor, dar si o ingropare a calitatii proiectelor ce ies din agentie. Z va fi capabil sa faca fata unui flux redus de proiecte in perioada de criza, livrand in continuare o calitate ridicata. Diferenta e in calitate.

Problema e ca in Romania sunt prea multi “afaceristi” in online al caror calcul se rezuma la impozitul la stat pe luna urmatoare, si nu la veniturile pe urmatorii X ani sustinute prin calitatea lucrarilor. E mult mai usor sa iei o decizie care sa te scoata din rahat azi, decat una care te scoate putin cate putin in fiecare zi, dar nici nu-ti distruge imaginea.

Poate ca unii isi dau seama ca decizia nu este cea mai buna, dar o iau, chiar si asa, in ideea ca atunci cand se vor pune pe picioare, se va mai gasi un Z pe care sa-l angajeze. Chestia e ca Z astia, s-au mai trezit si ei in anii astia de experienta si nu mai pun botul la vrajeli ieftine, echipa inimoasa, “tu esti liderul” si alte astfel de tipuri de gargara. Si tot acesti Z mai discuta intre ei, majoritatea se cunosc. S-ar putea sa nu mai vrea niciun Z sa auda de agentia ta.

Disponibilizezi? Gandeste-te de doua ori. Decizia s-a putea sa atarne mult mai greu decat ai crezut prima oara!