Webstock 2010 (1) – Impresii si opinii

Prin amabiliatea pe care Cristi Manafu a avut-o de a ma invita, ieri am avut ocazia sa particip la conferinta Webstock 2010. Pentru cei interesati, le recomand sa “scaneze” hashtag-ul conferintei pe Twitter, sigur vor descoperi lucruri interesante si reactii “la cald”.

Din pacate, programul incarcat al zilei nu mi-a permis sa particip decat pana in jurul orei 16:00, asistand la cele 2 sesiuni “largi” si o parte din sesiunea “Communication”. Insotit de Alina Popescu am avut ocazia sa reintalnesc si sa schimb cateva cuvinte cu oameni pe care ii respect si admir foarte mult, cum ar fi Gabriel Udrescu, Alex Negrea si Ciprian Gavriliu.

Am asistat la 3 prezentari excelente de la Marco Kind (CMO, Vodafone Romania), Alexis Bonte (CEO & CO-Founder, eRepublik Labs) si Dragos Manac. Toti 3 stiu foarte bine ce inseamna sa interactionezi si sa implici publicul. M-a impresionat placut prezentarea despre cloud computing a lui Zoli Herczeg (Evanghelist, Microsoft Romania), poate putin prea tehnica pentru o parte dintre persoanele din sala, dar pe mine a reusit sa ma tina conectat.

Prezentarea timida a lui Madalin Vladcu a facut ca lucruri importante si interesante din studiul realizat de Daedalus Millward Brown in retelele sociale sa se piarda datorita lipsei de interactivitate, de unde si reactiile de falsa-surprindere “No shit, Facebook e no. 1?” din sala si de pe Twitterwall. Pacat, dar sunt convins ca va fi o lectie pe care si-o va insusi pentru prezentarile viitoare.

Sesiunea “Communications” a debutat slab, cu o prezentare lenta si dotata cu prea multa incredere in sine din partea reprezentatei sponsorului principal, Lidia Solomon (Director Corporate Communications, Vodafone) urmata de o prezentare pe care o consider un esec total in contextul unei conferinte de social media din parte lui Cornel Cojocaru (Executive Director, Communications Division, BCR). Despre aceste doua prezentari intentionez sa public un post separat in zilele urmatoare intrucat sunt multe lucruri de retinut si invatat din aceste doua “greseli”.

Acesta a fost momentul in care m-am vazut fortat sa ma retrag.

Tin sa mentionez ca organizarea evenimentului a fost de exceptie, Cristian Manafu si al sau Evensys asigurand maximum de calitate participantilor la conferinta, de la program, atitudine, atmosfera pana la “treat-urile” din pauzele conferintei. Daca cineva are dubii in a apela la serviciile Evensys, o singura participare la Webstock l-ar convinge asupra profesionalismului de care acesti oameni dau dovada. Felicitari!

Multumesc inca o data Cristi pentru un eveniment unicat in Romania. Avand in vedere ca sunt la a 3-a participare din tot atatea editii, observ cu usurinta cat creste calitatea de la an la an si nu pot decat sa ma bucur. Observatiile in urma acestei editii au generat o lista de intrebari la care Cristi a confirmat ca va raspunde, iar acest sa-i spunem “interviu” o sa apara in zilele urmatoare, de indata ce Cristi va avea ragazul necesar parcurgerii intrebarilor.

Va invit sa cititi de asemenea 3 articole-reactie la Webstock 2010 (cumva conectate intre ele):

Limba romana si atitudinea fata de client

Sunt de parere ca nu suntem (inca) si nu am fost o natie de oameni de afaceri ci mai degraba o natie de comercianti, genul “wam-bam-thank-you-ma’am”. Am pus produsul pe taraba, am tipat de 2 ori, daca pica vreun client, bine, daca nu, ghinion. Pur si simplu nu a mers. Iata de ce mult dupa Revolutie, business-urile adevarate nu-si faceau aparitia, in schimb orasele erau impanzite de tarabe, chioscuri, gherete.

Aceasta atitudine de “afaceri” poate fi observata foarte usor studiind limbajul mioritic de business, construit prin imprumuturi cateodata fondate, alteori nu.

La ce ma refer cand spun asta? Am sa explic prin prezentarea a doua cuvinte din limba engleza uzuala care ne vor lumina asupra complexitatii conceptelor si necesitatii generarii de noi termeni pentru a defini concepte similare, dar diferite in abordarea din mediul de afaceri.

Client and Customer

Desi la prima vedere cele doua cuvinte definesc acelasi lucru, in limba engleza sensul lor este diferit si reda conjunctura si anvergura relatiei de afaceri. Customer este definit ca acea persoana care va achizitiona bunuri sau servicii de la furnizor fara a astepta nimic in plus, cu exceptia unui zambet la livrare, poate. In acelasi timp, client este acela care pe langa bunurile/serviciile primite mentine o legatura stransa cu furnizorul asteptand consultanta, sfaturi, imbunatatiri etc.

De aici s-a nascut si termenul de client service si departamentele din companii care se ocupa de acest aspect. Customer service ar fi reprezentat un act singular care in final ar fi avut sanse mici de a crea loialitate fata de brand/produs, a incuraja promovarea lui prin word-of-mouth (din gura-n gura) si asa mai departe.

Client si cumparator

Identic cu limba engleza, si limba romana ofera cele doua alternative, insa acolo unde limba engleza face diferenta, noi punem semn de egalitate oferindu-le ca sinonime.

Desigur, clientul este perceput ca un “cumparator regulat” de la un furnizor, pe cand a cumpara defineste strict o actiune, iar cumparatorul este cel care o intreprinde, o data sau de mai multe ori. Cu toate acestea, tot sunt date ca sinonime, iar in mintea oamenilor ele reprezinta unul si acelasi lucru. Nu pentru ca i s-ar da o importanta prea mare cumparatorului, ci mai degraba pentru ca tindem sa anulam din sensul si puterea clientului.

Rompetrol are clienti. ‘Bostina & Asociatii’ are clienti. Fata cu chibriturile are clienti. Intr-un final suntem o natie de comercianti cu clienti. Niciun comerciant nu este mai afacerist decat altul. Niciun client nu merita mai multa atentie decat altul. Si totul pornind de la atitudine si metehnele limbajului uzual mioritic. Da-ne doamne cuvinte ca sensul il facem noi.

Opera Mini 5.1, un browser extrem de decent

In cautarea plina de peripetii a unui nou telefon mobil am fost nevoit sa apelez din nou la instalarea Opera Mini 4.x de pe telefonul Nokia e71. La pornirea aplicatii sunt indrumat sa instalez noua versiune: Opera Mini 5.1. Odata instalat, noul browser ma uimeste de-a dreptul. Un aspect nou, extrem de ingrijit si cu mult bun gust estetic, un browser functional si rapid, ceea ce mi se parea improbabil pentru un telefon pe Symbian. Acum am acces rapid la history, bookmarks, feed-uri RSS, cele mai accesate pagini si multe alte functionalitati extrem de utile.

Din pacate, singurul impediment in folosirea Opera Mini nu este browser-ul ci lipsa unor versiuni coerente si functionale pentru telefoanele mobile ale celor mai importante site-uri mioritice, in speta Emag.ro care este de-a dreptul un calvar pentru browsing mobile.

Daca nu sunteti posesori de iPhone sau Android unde aveti alternative viabile, va recomand cu draga inima Opera Mini pe care-l consider de departe cea mai buna optiune pentru Symbian OS.

Face sens nu are sens

Suntem oameni al caror “job” ne forteaza sa folosim intens limba engleza. Suntem printre acei oameni care preiau “first-hand” cuvintele noi, termeni ca blogging, social media, buzz etc. Putem sa le numim englezisme sau sa credem ca ne aducem aportul la introducerea unor neologisme in vocabularul limbii romane. Neologismele vor fi introduse cu greu si cel mai des vor suferi traduceri ce de multe ori ni se par stupide. Cu siguranta nu voi folosi vreodata adaptari de tipul blogher sau blogar. Imi pare rau, dar suna din topor.

Cu toate acestea, niciunul dintre noii termeni adoptati de romani nu suna la fel de stupid ca traducerea mot-a-mot a expresiei “to make sens”: face sens.

O intalnesc atat de des in ultima perioada – si din pacate la oameni de la care am pretentii si stiu ca sunt capabili sa discearna – incat nu ma pot abtine sa nu trag un semnal de alarma asupra acestui obicei daunator imaginii unui om, mai ales cand acesta vine din mediul comunicarii.

“Face sens” nu are sens.

sens = Inteles, insemnatate, semnificatie, rost, noima

Va invit sa folositi si expresiile “face inteles”, “face insemnatate”. Haideti sa le popularizam pentru ca imi doresc din tot sufletul sa aplic la un “job” in viitorul apropiat, de preferat pe pozitia de “Constructor de sensuri”, sau cu voia dumneavoastra: Sense Developer.

Spor la blogging, cu cap.

PS: Sunt departe de a fi paznicul limbii romane, iar greselile ma urmaresc ca pe orice alt semen al meu, dar haideti sa punem punct utilizarii fara cap si sens al expresiilor de acest tip.

Schimbari de perspectiva in social media

Nu obisnuiesc sa intersectez prea des cele doua blog-uri pe care scriu, acesta si Blogsessive, dar de data aceasta o fac pentru a va supune atentiei un articol pe care l-am publicat cu doar cateva momente in urma: Social Media’s new creed: Power from the people. Articolul (destul de lung de felul sau) dezbate schimbarile de perspectiva/abordare ale celor mai importante platforme sociale ale momentului si in principiu trecerea de la conceptul de “power to the people” la cel de “power from the people”.

Va invit sa-l cititi la link-ul de mai sus si de asemenea, orice opinie este binevenita in comentariile acelui post, fapt pentru care voi inchide comentariile aici.

Cica.ro – De ce nu conteaza doar intentia?

Nu l-am intalnit de multe ori pe Bobby Voicu, dar de fiecare data cand l-am intalnit mi-a lasat impresia unui om lucid, care pune pasiune in ceea ce face si care vrea sa faca multe lucruri. Drept dovada, lupta pe care o da cu propriul sau proiect, in eterne schimbari: Blogoree, devenit FTW.ro, devenit recent Cica.ro.

Pe 24 iunie, Bobby anunta schimbarea FTW.ro in Cica.ro, pe baza unei platforme originale (in detrimentul vechiului Drigg), mentionand ca aceasta este ultima sa incercare cu acest proiect.

Scriu acest post pentru a-mi exprima atat uimirea cat si dezamagirea, ambele generate de noul produs. M-as fi asteptat ca Bobby, un prieten si fin cunoscator al fenomenului blogging/online de la noi sau aiba poate mai multa rabdare inainte de a face publica noua platforma, poate mai multa rabdare in a o pune la punct, estetic si functional. De ce spun asta? Hai sa o iau punctual:

  • Numele este departe de a avea o sonoritate placuta. Suna a “caterinca proasta de coltul blogului”. Cu o asa sonoritate, nu poti dezvolta un brand serios.
  • Aspectul grafic al proiectului lasa extrem de mult de dorit, fiind vizibil faptul ca niciun om cu simt estetic in web nu si-a lasat amprenta. De asemenea, amestecul de fonturi, incoerenta meniurilor si optiunilor site-ului ignora multe astepte de user experience si usability.
  • Un view-source ne dezvaluie un cod “batran”, tabelar si neingrijit, cu zeci de comentarii lasate de un Dreamweaver ratacit printre template-uri HTML.
  • Ca utilizator, dreptul la alegere (odata cu mutarea mea automata in noua baza de date Cica, de la FTW) mi-a fost neglijat total, primind automat emailuri cu liste de articole pe care nu le-am cerut niciodata.
  • Si daca nu imi place cum arata si se comporta proiectul, poate imi doresc sa-mi inchid contul. Se pare ca fie nu am voie, fie trebuie sa trimit un mail catre “baietii de la IT” sa ma rezolve.

Acestea sunt doar cateva aspecte remarcate la o scurta privire asupra Cica.ro. Si desi ca orice pasionat de online ii pot intelege si aprecia bunele intentii ale lui Bobby cu acest proiect, nu pot sa nu-mi pun intrebarea: Daca la primele 2 intentii bune, rezultatul nu a fost pe masura, de ce incercam a 3-a oara, cu un produs nefinisat? Un “Beta” trantit langa o sigla (o putem numi sigla?) nu scuza realizarea si nu da valoare dubla intentiei.

Sper sa ma insel, din tot sufletul, de dragul omului din spatele proiectului, care se vede ca depune in continuare efort pentru a comasa o comunitate (sau de a o transfera pe cea din jurul blogului/personalitatii sale) de entuziasti ai blogging-ului, insa cu un astfel de start, nu pot sa prevad un viitor fericit pentru aceasta a 3-a incercare.

Cu toate acestea, va urez succes si sper sa gasiti resursele necesare pentru aducerea proiectului la standardele anului 2010, intr-o industrie in care toti ne mandrim ca suntem ai dracu’ de buni la online, dar rezultatele rar o confirma. Cu mici exceptii, inca parem sa redescoperim perpetuu roata si mereu uitam de finisaje, lasandu-i cate un colt.

Stiu ca este greu in lipsa investitiilor financiare, dar acolo unde acestea lipsesc, trebuie compensat cu investitia timpului. Daca nu dispui nici de una, nici de alta, poate nu e cazul sa pornesti proiectul.

Din testimonialele 99designs

Cred ca site-ul 99designs nu mai reprezinta pentru multa lume o necunoscuta. In cazul in care ma insel, iata un fragment din propria lor descriere:

99designs is the #1 marketplace for crowdsourced graphic design. We connect 74,507 passionate designers from around the globe with small businesses who need design projects completed. And, we do it in a timely fashion without the usual risk or cost associated with professional design.

Suna fantastic si sunt convins ca pentru multi dintre clientii site-ului, acest marketplace de tip “concursuri de design” este o adevarata afacere. Cu toate acestea, sunt de asemenea convins ca o parte uriasa din clientela site-ului il foloseste exclusiv pentru motivul costurilor reduse, nebalansand calitatea si coerenta conceptelor primite. Ce ma face sa spun asta? Cele 2 testimoniale de mai jos:

“When you hire one designer you’re stuck with their aesthetic and their concept. With 99designs, you get ideas from many different people.”
Valerie Johnson (A primit 36 de propuneri de logo pentru $295.)

“[If I hired a single designer] I would have no guarantee that the actual outcome would have been anywhere near the same.”
Dharmesh Shah (A primit 1335 de propuneri de logo pentru $600.)

Din cele 2 testimoniale pe care 99designs le afiseaza cu mandrie, se poate concluziona extrem de usor ce ii “mana in lupta” pe clienti: cantitate (alegere) si pret redus. Ce este de asemenea important de observat este ca Valerie Johnson este “dezamagita” de faptul ca a alege un designer anume te blocheaza in stilul lui creativ. Sincer, sunt de parere ca tocmai acesta este atuul fiecarui designer, stilul personal ceea ce denota capacitatea lui de a fi original si de a produce lucrari ce se pot diferentia din multime, dar acest lucru nu este important pentru client. Clientul nu te alege pentru ce faci, ci pentru cat faci si pe ce bani.

Pot sa inteleg si fericirea lui Dharmesh Shah. Niciun designer sanatos la cap nu ar fi oferit (nici nu cred ca ar fi putut produce) 1335 de propuneri de logo pentru acelasi proiect, mai ales in banii oferiti. La naiba, nici compatriotii sai care submineaza pietele de licitatie cu produse de calitate cel mult indoielnica la preturi derizorii nu s-ar fi aventurat la un asemenea numar de propuneri+revizii.

Ca sa trag concluzia la care imi doream sa ajung, atata timp cat pietele de tip 99designs nu-si vor corecta politica si nu vor duce in paralel si o campanie de cultura a design-ului, vom asista in continuare la aparitia de proiecte fara identitate. Exista si exceptii, clienti care stiu ce vor si ce sa urmareasca pe perioada competitiei si designeri extrem de talentati care participa, dar mi se pare ca procentul este atat de mic incat se pierde printre uscaturi.

Identitatea nu e un subiect de licitatie in care pretul scade de la mic la derizoriu.

Pozitia oficiala Boom Advertising vis a vis de faliment

Miercuri, zoso anunta falimentul Boom Advertising (merita citit follow-up-ul). Astazi, Boom emit comunicatul oficial din care citez primul paragraf:

Este deja un fapt cunoscut, situatia actuala a publicitatii online din Romania nu este de loc imbucuratoare, inregistrindu-se reduceri ale consumurilor de publicitate pe internet fata de semestrul 1 al anului trecut de 30-40%. Regia Boom Online Advertising a fost cel mai mult afectata de reducerile bugetelor de publicitate ale clientilor, fiind pina in acest an si cea mai mare regie de publicitate online din Romania.

Romani suntem nu? Da, asa ca incepem in stilul caracteristic, cu o scuza: “Jeane, totul merge prost!” Remarc utilizarea lui “de loc” intr-un comunicat de presa, scris probabil de un profesionist PR. Daca aveti dubii:

  • de loc = originar din, de prin partea locului
  • deloc = nicidecum

Trecem peste (si peste scrierea de tip vechi cu î din i), amanunte irelevante ar spune unii, exceptand faptul ca vorbim despre cei ce se ocupa(u) cu promovarea online a imaginii companiilor voastre, publisheri, si deja nu mai am stare sa citesc restul comunicatului.

Avem o scuza de inceput. Avem un concept bazat pe un vechi proverb romanesc: “Pestele de la cap se impute” (“Regia Boom Online Advertising a fost cel mai mult afectata […] fiind […] cea mai mare regie de publicitate online din Romania”), ce imi provoaca o stare de greata. De ce? Nici in ceasul al 12-lea nu renuntam la formulele astea pompoase prin care ne ridicam singuri in slavi.

Lider de piata? Congrats. Care piata? Aia de publicitate? Care publicitate? Facuta unde? Pe ce tarife? Cat se platea la click sau la mia de click-uri? Aha… Si, cum sa creasca piata? Cine sa investeasca in bugete daca nimeni nu accepta tarifele mizerabile?

Nu ma recomand un expert in domeniul publicitatii online, faptul ca am creat cateva bannere nu ma califica pe aceasta pozitie, dar nici nu e greu de observat cu ochiul liber cum se fac jocurile in sferele astea ale liderilor de piata. Asa ca la un comunicat get-beget romanesc, nu pot reactiona decat cu un get-beget zambet de tip “capra vecinului”. Sa fie intr-un ceas bun, poate se mai curata piata!

Anger Management #3: Stirile pe Twitter

In 3 cuvinte: Nu le vreau!

Nu vreau sa ma urmareasca niciun site de stiri sportive, stiri meteo, stiri politice sau auto pe Twitter. Nu vreau sa ma urmareasca pentru ca 99% habar nu au ce inseamna sa utilizezi Twitter ca o unealta de comunicare.

Zilnic se mai trezeste cate un “StiriNuStiuDeCare.ro” sa-mi dea “Follow”. Aceeasi rutina:

  1. Ii accesez profilul;
  2. Vad o groaza de “urmariti”, putini urmaritori;
  3. Nu vad niciun raspuns adresat vreunui urmaritor;
  4. Nu vad niciun retweet al vreunei stiri interesante din alta parte sau de la un urmaritor.
  5. Rezultat: Ignore!

Dragii mei, cine v-a spus ca Twitter va inlocui RSS-ul, v-a mintit. Not now, not in the near future. Daca vreau stiri fara sa pot purta o conversatie ma abonez la fluxul vostru RSS, unde de obicei am acces la mai mult decat un titlu si un TinyURL. Daca vreau sa imi bat gura de nebun de unul singur dupa ce citesc, ma duc si imi vars oful pe site-urile mari de presa, alaturi de toti membrii de partid si suferinzii psihic.

Nu-mi dati follow. Nu ma vreti cu adevarat. Si ca sa-l parafrazez pe un tiz al meu: “Daca voi nu ma vreti, nici eu nu va vreu”.

Freelancing pentru companii din Romania

Adrian Diaconescu, cunoscut si ca Rubiqube, publica un articol excelent despre colaborarea dintre un freelancer si companiile mici si mijlocii din Romania.

[De ce nu lucrez cu clienti din Romania?] Nu, nu este din ingamfare, ci dintr-un motiv cat se poate de simplu: companiile mici si mijlocii din Romania (ma refer la cele cu capital majoritar romanesc) nu au educatia necesara pentru a sustine un proiect online serios. “Sustine” este cuvantul cheie, pentru ca el sintetizeaza un cumul de factori necesari succesului oricarui proiect online, fie el website de companie, blog sau campanie online, etc.

Continuarea o puteti citi la el pe blog.